Angioplastie coronariana si stentul coronarian

Angioplastie coronariana
este o procedura minim invaziva folosita pentru a deschide un vas stenozat (astupat) (angio=vas de sange, plastie=a modela). Tehnica urmeaza pasii catererismului coronarian; un cateter este avansat pana la arterele inimii, acest cateter are in varf un balon desumflat si bine pliat. In momentul in care balonul ajunge la nivelul stenozei, este umflat, iar vasul se destupa, rezultatul fiind ca muschiul inimii primeste din nou sangele necesar functionarii optimale. Apoi balonul este dezumflat iar cateterul este retras.

Pentru a diminua sansele reaparitiei stenozei, dupa ce vasul este destupat cu balon, se poate monta la nivelul fostei stenoze un stent (tub gol flexibil facut din diverse metale, care se aseamana unui arc de pix).

In timpul procedurii de angioplastie, unii pacienti pot resimti o usoara senzatie de arsura in piet sau o usoara durere in piet care sunt tranzitorii, datorata umflarii balonului care destupa artera sau datorata injectarii substantei de contrast.

Stenturile „medicate” sau „active”
sunt acele stenturi (tub gol flexibil facut din diverse metale, care seaseamana unui arc de pix) acoperite cu un medicament, diminuind sansele de reformare a stenozei. Medicameltul care acopera stentul dispare in cateva luni pana la un an. Metalul in schimb ramane permanent.

Pentru a diminua sansele reaparitiei stenozei, dupa ce vasul este destupat cu balon, se poate monta la nivelul fostei stenoze un stent (tub gol flexibil facut din diverse metale, care se aseamana unui arc de pix).

In timpul procedurii de angioplastie, unii pacienti pot resimti o usoara senzatie de arsura in piet sau o usoara durere in piet care sunt tranzitorii, datorata umflarii balonului care destupa artera sau datorata injectarii substantei de contrast.

Stenturile „bio”
sunt acele stenturi (tub gol flexibil facut din diverse metale, care seaseamana unui arc de pix) care la cateva luni dupa implantare  dispar (devin una cu tesutul arterelor), diminuind sansele de reformare a stenozei.
Beneficiile angioplastiei:
In angina pectorala: angioplastia reduce simptome ca durerea in piept sau lipsa de aer, dar pana acum nu a fost demonstrat ca reduce mortalitatea. Daca mai mult de 2 artere coronare au stenoze, cardiologul va poate recomanda chirurgia cardiaca, care are rezultate mai bune decat angioplastia in situatii atent selectionate.

*  In infarctul acut de miocard: salveaza viata si reduce complicatiile ulterioare.

Aterectomie rotationala (Rotablator) si aterectomie cu laser
Sunt proceduri prin care se elimina grasimile din artere. Aterectomia rotationala este un procedeu prin care un cateter special (in forma de maslina, care contine o freza cu diamante) este introdus pana la nivelul arterelor coronare. Odata freza ajunsa la locul obstructiei (stenozei), este invartita (rotata) la viteze foarte mari astfel incat va pulveriza intr-un final obstructia. Micile particule care rezulta vor fi spalate de fluxul sanguin.

Aceste tehnici sunt in special recomandate acolo unde obstructiile sunt dificil de dilatat cu un balon.

Masurarea rezervei functionale coronariene (fractional flow reserve measurement) cu sensor de presiune.
Este o tehnica care determina daca o stenoza (ingustare) a arterei trebuie tratata cu stent sau nu. Un catater special este introdus in organism prin tehnica cateterizarii coronariene. Prin acest cateter va fi introdus o „sarma” speciala foarte delicata care va alvea 2 sezori: unul in capat si altul cativa centimetri inainte de capat. Senzorii determina presiunea sangelui inante si dupa stenoza respectiva si spun medicului daca stenoza respectiva trebuie tratata cu stent sau nu.
Ecografie intravasculara (intravascular ultrasound (IVUS), optical coherence tomography (OCT)).
Sunt tehnici prin care un cateter care ajunge la nivelul stenozei arterei inimii, capteaza imagini precise din interior sub forma unor poze care reprezinta artera vazuta din interior (sectiuni de 360 grade). Acestea sunt procesate la finalul investigatiei si spun medicului cat de severa este stenoza cat si compozitia materialului care determina stenoza (calciu, colesterol, etc); in functie de acesti parametrii medicul alege cea mai buna varianta teraputica pentru pacient (medicamente, stent sau by-pass aorto-coronarian)
Embolizarea unei fistule arteriale printr-un “Coil” (bucla).
Fistula este definita ca si comunicarea anormala intre 2 cavitati sau 2 vase de sange. Fistulele arteriale (intre o artera si alta cavitate/vas) fara impact hemodinamic (care scurt-circuiteaza o cantitate mica de sange) nu trebuiesc neaparat inchise. Fistulele cu impact hemodinamic important (atunci cand sangele nu mai merge in mod normal spre muschi ci spre alta cavitate sau artera) trebuiesc inchise printr-un „coil” (sarma fina rasucita sau bucla) care este montata prin intermediul unui catater la locul comunicarii anormale. Procedura este identica cu procedura de stent coronarian, numai ca in locul stentului este montat aceasta sarma.
Celule stem pentru angina refractara.
Celulele stem sunt celule care au capacitatea de a se transforma in orice celula care lipseste organismului. Parerile pentru moment sunt impartite, nu exista un beneficiu clar al acestei metode de tratament fara de metodele clasice (medicamente sau stenturi). Celulele stem pot fi implantate in inima prin cateterism arterial, prin 2 metode:

  • Un cateter ajunge la inima si injecteaza un lichid care contine aceste celule in artera coronara care tocmai a suferit un infarct miocardic;
  • Un cateter cu varf ascutit este introdus in ventriculul stang unde face „injectii” repetate in acele zone ale muschiului cardiac care nu functioneaza bine sau care sunt „moarte” (de exemplu in zona in care a existat un infarct de moicard), pentru a le regenera.
Testare cu Acetilcolina pentru diagnosticul anginei PRINZMETAL.
Angina Prinzmetal sau angina vasospastica este o boala rara a arterelor coronare, care este caracterizata prin blocarea temporara a arterei datorita unui „spasm” sau sensibilitate crescuta a peretilor arterei fata de anumiti produsi din fluxul de sange sau fata de nivelul de stres. Este asemanatoare infarctului de miocard prin faptul ca artera se inchide complet, dar este diferita prin faptul ca inchiderea este reversibila dupa administrarea de medicamente vasodilatatoare si prin faptul ca nu exista un cheag de sange.

Diagnosticul clar al acestei boli se face prin injectarea unei substante (acetilcolina sau metacolina) care „irita” intentionat peretele arterei pentru a vedea daca artera se blocheaza complet sau  nu. Testul respecta tehnica cateterizarii coronariene, un cateter este avansat pana la artera coronara, urmata de injectarea produsului si vizualizarea imaginilor dupa injectarea substantei de contrast.

Tratamentul este cel mai frecvent medicamentos, dar au fost semnalate cazuri in care a fost nevoie de implantarea unui stent in zona „iritata” sau chiar chirurgie cardiaca (by-pass aorto-coronarian pentru a scurt-circuita artera „iritata”).

Tratament cu trombolitic in tromboza arteriala.
Tratamentul trombolitic este unul din tratamentele care se poate aplica in cazul aparitiei unui infarct de inima, infarct cerebral sau periferic (blocarea totala a unei artere cu un cheag de sange). In cadrul infarctului de miocard, este a doua optiune dupa angioplastia coronariana cu stent. In cadrul infarctului cerebral, este metoda recomandata de tratament daca simptomele au aparut cu cel mult 3 ore anterior si daca nu exista hemoragie crebrala. In cadrul infarctului periferic, este metoda preferata daca se administraza pe baza de catater, local, totusi de prima intentie fiind trombectomia.

Tromboliza poate fi:

  • Sistemica intra-venoasa sau intra-arteriala
  • Locala pe baza de cateter (prin tehnica cateterizarii arteriale). Un cateter este introdus pana la artera unde se gaseste cheagul si in acea artera este injectata o substanta care dizolva cheagurile de sange (substanta trombolitica). Uneori cateterul poate fi lasat cateva ore, pentru a avea rezultatul dorit. Foarte rar, cheagul nu se topeste si este necesara introducerea unui stent.

Vă rugăm să ne adresați orice alte întrebări referitoare la acest subiect prin:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *